Modele de cruci desen

Publié par le Fév 17, 2019 dans Non classé | 0 commentaire

Despre acest motiv Vegetal, întâlnit încă DIN Neolitic, prezent în Arii culturale întinse (DIN Egipt, India, Persia, Arménie, Grecia şi PANA în Scandinavia), ştim că este un Simbol al vieţii în continuă evoluţie, implicând moartea şi regenerarea – cunoscut ca Arborle lui Adam, Al cunoaşterii Binelui şi Răului, Al vieţii şi Morţii deopotrivă. Cercetătorul Jean Danielou, analizând simbolurile creştine primitive, găseşte o posibilă explicaţie în textul lui Efrem Sirul: « Dumnezeu a sădit o grădină frumoasă. El şi-a construit Biserica sa pură, în mijlocul Bisericii El a sădit Cuvântul. Societatea sfinţilor este asemănătoare paradisului « (hymne. Par., VI, 7-9). Textul lui Efrem conţine o trăsătură pe care n-am relevat-o încă. Cuvântul este Pomul vieţii sădit în Centrul paradisului. Hipolit compara Cuvântul cu Izvorul paradisului. Dar El îl compară şi cu Pomul vieţii: « în acest Paradis se găseau Pomul cunoaşterii şi Pomul vieţii. Tot aşa, astăzi, doi pomi sunt sădiţi în paradis, Legea şi Cuvântul « (maïs.

Dan., I, 17) 4. am remarcat prezenţa motivului fie sub forma unei crengi de Brad, schématique cioplită (Fig. 5), amintind de reprezentări neolitice, fie, aşa cum se poate vedea PE monumentele enterare de la Ştefăneşti (Fig. 11-12), Odaia (Fig. 13) şi DIN Dealul Istriţei , unde Apar suprapuse Două simboluri: peste crengile Arborlui Cosmic este reprezentată Crucea răstignirii lui Iisus, cel ce preia păcatul Cunoaşterii şi al Morţii, mijlocind trecerea sufletului celuJe decedat către Viaţa veşnică. Uneori, Pomul nu este figurat, ci, prin metonimie, Iisus devine Arborle lumii, AXA, iar Crucea figurată peste monumentul enterar, dublându-l Grafic, întăreşte ideea că drept-credinciosul decedat va fi izbăvit de toate greşelile prin jertfa crucificării lui Iisus. toate aceste similitudini confirmă ipoteza, susținută prin comparaţii in situ, a existenţei unor Ateliere de meşteri cioplitori în piatră, înfloritoare în Secolul al XIX-Lea, în Dealul Istriţei, în prezent mai rare. Oamenii aşezaţi în Câmpie, mai ales CEI cu Stare, făceau recunoaşterea comerciale, oferind cerealele DIN Bărăgan pentru materiale trainice precum Piatra. Nu sunt excluse nici Alte Rute comerciale: Zona Câmpulung-Muscel, unde se află calcarul de Albeşti, Carpates tociţi ai Dobrogei, în Zona de Sud, de unde Provine calcarul sarmatiques etc.

Cuvântul specialiştilor, consultarea unor presupuse arhive ar putea lămuri provenienţa acestor cruci de piatră, risipite în mijlocul Bărăganului, înfruntând timpul, inperiile vremii, toanele oamenilor… Cruci Izolate sau ansambluri monumentale, unele în Stare avansată de dégradare, năpădite de vegetaţie, smulse ori dévastation se întâlnesc nu numai în Zona satelor Odaia (Protopopului) şi Ştefăneşti, DIN judeţul Călăraşi. PE Lista Monumentelor sunt trecute crucile DIN satile apropiate, DIN Arţari (o Cruce DIN Secolul al XIX-Lea), DIN Cimitirul excomunicaţilor de la Lehliu, cele de la Săpunari şi Ulmu, spre exemplu. Despre crucile de la Ştefăneşti şi Odaia, Care FAC obiectul prezentului semnal, nu am găsit, deocamdată, vreo consemnare. Faptul că în Zona de Câmpie procurarea unor astfel de materiale şi realizarea monuments se făcea cu un considerabil effort matériel arată Atât dorinţa, nevoia membrilor acestor comunităţi de a-şi délimitation teritoriul, de a nu rămâne uitaţi, nepomeniţi de generaţiile următoare, Cât şi STArea Lor morală şi materială deopotrivă.